de la Solagra la SOVROM Putine din studiile aparute dupa 1989 consacrate armistitiului din 12 septembrie 1944 îi analizeaza atent întregul continut, cele mai multe staruind asupra clauzelor de natura economica sau politica în temeiul carora sovieticii si-au impus dominatia globala asupra României. Se insista, în mod special, cu exemple extrase din arhive, pe jafurile comise de catre rusi la adapostul stipulatiilor unor articole ale conventiei, adesea încercându-se a se calcula si valoarea bunurilor însusite pe cai samavolnice de catre organele sovietice investite cu sarcina aplicarii acestui act ori de catre trupele rusesti stationate atunci pe teritoriul României. Cifrele oferite difera de la un autor la altul, fara a se putea spune ca vreuna dintre ele ar avea o valoare reala, atâta timp cât multe jafuri savârsite de unii dintre reprezentantii Comisiei Aliate (Sovietice) de Control si mai cu seama de catre soldatii armatei rosii cantonate în diferite localitati ale tarii nu au fost nici macar reclamate de catre cei pagubiti. În lipsa unor studii documentare consacrate regimului bunurilor Germaniei si Ungariei si a supusilor lor de pe teritoriul României, autorul s-a vazut nevoit sa-si concentreze atentia asupra mai multor fonduri documentare pastrate la Arhiva Istorica Centrala din Bucuresti si la Arhivele Ministerului Afacerilor Externe, care i-au asigurat cele mai multe si mai valoroase informatii. Concomitent, autorul a facut apel la periodicele vremii, la colectiile de documente tiparite, la volumele de memorii scrise de contemporanii perioadei, atât a celor aflati în tabara puterii, cât si a celor care se aflau în opozitie, precum si la studiile si articolele aparute în tara ori în strainatate referitoare la evenimentele istorice de dupa 23 august 1944. Aceasta lucrare reprezinta o deplina reusita de tratare globala a unei teme de istorie economica a României din perioada de început a regimului comunist.