Descriere |
|
Conditia umana este alaturi de Cuceritorii si Speranta, unul dintre cele trei romane scrise de Andre Malraux. Publicat in 1933, volumul a primit prestigiosul premiu Goncourt
Cartea prezinta China in perioada socialista, relatand istoria unei revolutii muncitoresti, predestinata esecului.
Personajele sunt inedite, fiecare are o poveste total diferita, sunt ghidate de trairi si aspiratii ce depasesc limita umanului din China anilor 30, cand omul ingradit de viata burgheza, se lasa prada trairilor, gasind in umilinta, lupta sau moarte modalitatea de a se detasa de conditia sa umana.
"Cīnd recitim o capodopera, spunea Malraux, avem impresia ca o uitasem. Recitirea, chiar a cincisprezecea oara, īntareste capodopera. Cīnd vezi pentru a zecea oara un film, ai impresia ca imaginile se omoara unele pe altele."
Malraux a avut dreptate punīndu-si nadejdea īn puterea literelor scrise pe pietre, pe suluri de pergament sau pe friabile foi de hīrtie, caci datorita lor, revolutionarul, combatantul si subtilul exeget al atītor si atītor opere de arta - vechi si noi - traieste si astazi, propu-nīndu-ne sa consideram arta ca un antidestin. Nu ni se pare īntīmplator faptul ca, īn ultimii ani ai vietii, scriitorul a imaginat o parabola īn care un artist, condamnat la moarte prin spīnzurātoare, este salvat de un soricel care, īn timp ce calaii īsi faceau meseria, roade funia ce-l lega de stīlp pe cel sortit mortii (Funia si soricelul).
Diversii potentati care l-au condamnat la moarte literara invo-cīnd diverse motive (unele politice, altele estetice) au tacut de mult. Īn ciuda lor, Malraux īsi continua drumul, poposind īn mintile si īn sufletele miilor, sutelor de mii de cititori care īnvata de la el ca omul - aceasta fiinta precara si fragila, singura din toate speciile constienta ca va pieri, dar si singura care poate opune mortii "iubirea de aproape" - este singura noastra arma īmpotriva celor care din orgoliu sau din cine stie ce alte porniri vor sa distruga cetati, ogoare, paduri si munti si singura sansa de supravietuire a valorilor propuse de civilizatia noastra.
Referinte despre cartea: Conditia umana
" Sa fii mai mult decīt un om īn lumea oamenilor. Sa scapi de conditia umana... Nu puternic, atotputernic... Orice om viseaza sa fie Dumnezeu."
Andre Malraux
"Īn aventura, īn razboiul civil, īn revolutie, Andre Malraux a cautat adevarata fata a omului, dincolo de reflexele conditionate de viata burgheza si de progresul tehnic, dincolo de morala si de religie: romanele sale din anii '30 īnfatisau deja omul de la cumpana secolului, lasat prada lui īnsusi, descoperind īn lupta, umilinta, victorie sau īn moarte singura grandoare care ar putea fi a sa, eroica sfidare a conditiei umane."
Pierre de Boisdeffre
Conditia umana este o incercare de contemplare a intregii lumi si a marilor intrebari adresate de protagonistii principali, oamenii. Atunci cand Malraux a inceput constructia vizuala a acestei arhitecturi a conditiei umane, sunt convins ca a stat si a contemplat la o structura bazata pe anumite peisaje umane cheie, la interactiuni si dialoguri ce sa constituie structura de rezistenta si la niste subiecte de legatura intre acestia, ce sa descopere mereu aceasta misterioasa si pe alocuri greu inteleasa conditie umana.
Si astfel filele sunt incet creionate pe baza compunerilor unor intalniri definitorii si care surprind multe din ipostazele conditiei umane. Kyo-May, relatia barbat-femeie in conditiile iubirii sectionate de ideal; Clappique-Gisors, relatia intelepciunii in conditiile contrastului uman europeano-asiatic; Gisors-Cen, relatia comparatiei tata-fiu si incercarii de intelegere a idealului de viata; Gisors-Kyo, relatia incercarii de salvare tata-fiu; Kyo-Katov relatia bazata pe lupta pentru ideal; Cen-Viata, lupta continua a lui Cen pentru a conferi un sens existentei; Ferral-Puterea, lupta continua a magnatului pentru puterea politica; Ferral-Valerie, relatia barbat-femeie surprinsa pe fundalul acapararii si dominarii; Hemmelrich-Familia, relatia sot-sotie si tata-copil bazata pe suferinta si sacrificiu.
Un episod care trebuie mentionat, si care va ramane definitiv in istoria acestui asezamant, este cel al invierii umane aflate in pragul disperarii si al realizarii constiintei fatalitatii. Kyo, Katov si o sumedenie de alti revolutionari chinezi sunt capturati, incarcerati si isi asteapta infricosati sfarsitul. Se discuta aprins din priviri si simturile sunt atrofiate de frica sau exacerbate la extrem de apocalipsa revolutionara. Capsulele de cianura pe care le poseda cei doi K sunt singurele elemente ce mai confera o picatura de siguranta si eliberare. Primul, Kyo accepta si urmeaza calea picaturii salvatoare, al doilea Katov, mai ramane si se izbeste din plin de suferinta unui tanar ce se lupta cu frica si deznadejdea si ii ofera cadou aceeasi capsula magica salvatoare. Impresionat si infricosat in acelasi timp tanarul scapa cianura pe podeaua celulei cufundate in intuneric ce da nastere unei cautari febrile si in final al revelatiei gasirii, exclamand cu putere: Am inviat!.
Observatorul
|