Dictionar Latin-Român , Gheorghe Gutu

Un dicţionar latin-român cuprinde lexicul unei civilizaţii şi al unui patrimoniu cultural de care ne despart aproape două mii de ani şi care este fondul subiacent al civilizaţiei moderne actuale, al culturii europene şi al culturii în general. Prin forţa lucrurilor, aici multe cuvinte trebuie să fie nu numai traduse, ci şi explicate. Termenii care privesc instituţiile politice, militare, religioase, termenii ştiinţifici şi tehnici din orice domeniu (agricultură, medicină, drept, arhitectură, ştiinţele naturii, farmacopee), termenii filozofici, numirile geografice, istorice, numele şi genealogiile mitologice, multe denumiri de meşteşuguri, obiecte, ustensile, arme etc. etc. nu pot fi redate punîndu-se în dreptul lor doar termenul corespunzător modern. Un asemenea dicţionar serveşte în acelaşi timp ca un lexic succint de antichităţi romane, o enciclopedie sumară, aşa încît cel care îl foloseşte să nu fie silit să recurgă la alte surse decît în cazul că are nevoie de informaţii mai ample. Am căutat să satisfacem în limitele cuvenite această cerinţă.


Trecerea latinei tîrzii - a celei populare, vorbite - spre limbile romanice particulare, care iau naştere în relativ scurtă vreme, şi a celei culte, cărturăreşti, la calitatea de superstrat de limbă culturală, secole de-a rîndul, în şcoală, în actele oficiale şi în administraţie, în operele ştiinţifice, religioase, filozofice şi tehnice de orice fel, ne-a făcut, dacă nu să indicăm - nu acesta este scopul dicţionarului de faţă - cel puţin să sugerăm la ce cuvînt românesc sau modern a dus termenul latinesc şi să uşurăm astfel înţelegerea genetică a unui foarte mare număr de cuvinte şi deci noţiuni de limba română actuală şi din alte limbi moderne.



Iulie 1981AUTORUL